Din momentul în care cloud-ul public a devenit proeminent, au existat multiple încercări de a aduce egalitate între infrastructura locală și infrastructura cloud.
Proiecte Open Source, cum ar fi OpenStack, CloudStack și Eucalyptus, au urmărit să devină platforme cloud hibride pentru integrarea perfectă a centrelor de date ale întreprinderilor cu cloud public.
Datorită diferenței dintre hipervizori și managerii de mașini virtuale care funcționează local și în cloud, portabilitatea volumului de muncă nu a fost niciodată ușoară. Explozia cloud-ului, capacitatea de a scala fără efort infrastructura și aplicațiile în cloud, a rămas un vis ireal al arhitecților de infrastructură.
Din 2015, două tendințe majore au început să schimbe fața cloud-ului hibrid - containerele și Kubernetes.
Timpul de rulare al containerului a devenit cel mai scăzut numitor comun pentru a rula sarcini de lucru pe mașini fizice, cloud privat și cloud public. Imaginile containerului au devenit unitățile de implementare preferate ale software-ului. În multe moduri, Docker și timpul de rulare al containerelor au devenit o alternativă la hipervizori. O aplicație containerizată dezvoltată pe macOS ar putea fi ușor implementată în Amazon EC2, Google Compute Engine sau Azure VMs fără absolut nicio modificare a codului și configurației.
Dacă Docker este noul hipervizor, Kubernetes a devenit înlocuitorul managerilor de mașini virtuale proprii. Cu containere ca unitate de implementare și Kubernetes în calitate de manager de orchestrare, industria a fost în sfârșit de acord cu un strat de infrastructură standard.
Red Hat, VMware, Canonical, Mirantis, Rancher și alți furnizori oferă platforme bazate pe Kubernetes, care pot rula atât în centrele de date ale companiei, cât și în cloud-ul public. Creșterea Kubernetes a forțat furnizorii de cloud hyperscale precum Alibaba, AWS, IBM, Google, Huawei, Microsoft și Oracle să ofere servicii Kubernetes gestionate.
Fundația Cloud Native Computing, organismul de guvernare care administrează Kubernetes, a jucat un rol esențial în asigurarea respectării standardelor comerciale. Programul certificat de conformitate Kubernetes asigură că versiunea fiecărui furnizor de Kubernetes acceptă API-urile necesare, la fel ca versiunile comunității open source. Pentru organizațiile care folosesc Kubernetes, conformitatea permite interoperabilitatea de la o instalație Kubernetes la alta. Le permite flexibilitatea de a alege între furnizori.
De asemenea, CNCF gestionează proiectul Containerd, standardul care definește timpul de rulare al containerului. Atâta timp cât timpul de execuție al containerului respectă specificațiile Containerd, Kubernetes poate orchestra volumul de muncă. Combinația de Containerd și Kubernetes a devenit fundamentul infrastructurii moderne.
Datorită eforturilor de standardizare și programului de conformare, un dezvoltator care dezvoltă și testează software containerizat pe desktopul său îl poate desfășura cu încredere într-un mediu de producție care rulează Kubernetes. Această compatibilitate garantată a Kubernetes în diferite medii și distribuții a dus la adoptarea rapidă a întreprinderilor noi, companiilor mijlocii și întreprinderilor mari.
Odată cu rularea containerului și Kubernetes devenind standardul de aur al infrastructurii moderne, promisiunea inițială a cloud-ului hibrid nu mai este un vis îndepărtat.
În acest an, s-a observat lansarea de platforme de cloud hibride bazate pe Kubernetes de la aproape toți furnizorii majori de infrastructură. Aceste noi oferte nu numai că gestionează cluster-urile care rulează la fața locului și în propriile platforme cloud, ci orice cluster Kubernetes, inclusiv cele care sunt implementate în alte medii cloud.
IBM si-a luat inima in dinti anunțând IBM Cloud Paks (fostul IBM Cloud Private) urmat de Google care a lansat Anthos la evenimentul Cloud NEXT 2019. La VMworld 2019, VMware a anunțat Project Pacific și Tanzu Mission Control - o platformă care aduce tot ce este mai bun din Kubernetes și vSphere. Mai recent, Microsoft a lansat Azure Arc care poate gestiona propriile servicii Kubernetes găzduite de Azure, AKS, împreună cu clusterele Kubernetes care rulează în afara Azure.
Ceea ce este obișnuit în aceste platforme este faptul că Kubernetes este în fruntea și centrul strategiei sale hibride. Datorită Kubernetes, aceste platforme cloud hibride nu numai că permit portabilitatea volumului de muncă, dar oferă și capacitatea de a scala sarcinile de muncă în medii diferite.
Pe viitor, Kubernetes va deveni panoul universal de control care poate gestiona containere, mașini virtuale, sarcini de muncă vechi și aplicații moderne.